La resistenza nonviolenta, ieri e oggi: il progetto europeo nEUres

Română

Proiectul nEUres, Rezistența europeană nonviolentă, susținut de Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură, s-a născut în octombrie 2019 din Mișcarea Nonviolentă din Italia. Scopul său era acela de a se răspândi informații despre istoria rezistenței nonviolente la nazism si fascism in Europa printre tineri, ca punct de plecare pentru reflecție in intraga societate civila (aici proiectul integral) .

Contrar credintei populare, rezistența nonviolentă nu înseamnă doar pacifism, ci și capacitatea de a fi proactiv zilnic prin refuzul de a respecta anumite legi sau solicitări guvernamentale, cu scopul de a influența legislația sau politica guvernamentală. Refuzul si opoziția se caracterizează prin utilizarea unor tehnici non-violente precum boicotarea, pichetarea, neplata impozitelor și eșecul sau refuzul de a coopera. Trecând prin șase țări, Italia, Austria, Ungaria, Macedonia de Nord, România și Spania, a fost posibil să se transmită cunoștințe și să se încurajeze o discuție transnațională despre formele de rezistență nonviolentă organizată și neorganizată impotriva nazismului si facismului.

Educatorii responsabili de schimbul de cunoștințe au fost instruiți în timpul primului dintre cele trei module planificate care, în mod ideal, se așteaptă să se încheie cu o conferință internațională la Torino. În ciuda faptului că pandemia a forțat partenerii nEUres să recurgă la modalități hibride sau online de desfășurare atât a atelierelor, cât și a cursului de instruire de 72 de ore, organizațiile partenere au atins obiectivele de formare. Atelierele dedicate generației mai tinere s-au axat pe modalități de consolidare a rezistentei nonviolente: să transmită cunoștințe istorice despre cazurile de rezistență nonviolentă din Secolul 20; sa sporeasca capacitatea de reflecție critică și interpretare a evenimentelor istorice dintr-o perspectivă nonviolentă; sa îmbunătăteasca analiza conflictelor, dinamica puterii si leadership-ului pentru a facilita acțiunea pe principii si tehnici nonviolente. nEUres se bazează pe învățăturile lui Gandhi prin satyagraha (forța adevărului), distingându-se de mișcările pasive de nonviolență ale celor care preferă să nu intervină și urmează cele șase principii ale nonviolenței lui Martin Luther King Jr. Dar nEUres si valorile libertății, păcii, dreptății, democrației și conviețuirii sunt profund europene. Aceste valori le vedem în acțiunile bărbaților și femeilor care au pus bazele Europei contemporane. Protagoniștii acestui patrimoniu ar avea astăzi un pașaport european.

Exemple dintre acestea sunt: Jan Palach, un student socialist din Cehia care a murit dându-se foc ca protest ca simbol al rezistenței antisovietice din primăvara de la Praga din 1968; Hannah Arendt din Germania care, prin scris, a rezistat și a povestit persecuţiile naziștilor; Marek Edelman din Polonia, activist și om politic care a participat la răscoala ghetoului din Varșovia și a devenit ulterior militant în Solidarnosc; Celeste Caeiro, o muncitoare portugheză, care a distribuit și a introdus garoafe în butoaiele puștilor în timpul revoluției din 1974. Acestea sunt doar câteva dintre părinții fondatori ai ideii Europei ca proiect de speranță și pace.

Ce înseamnă să fii nonviolent în Europa astăzi?

Astăzi, lupta nonviolentă înseamnă apărarea vieții, demnității și drepturilor tuturor ființelor umane. Lupta pentru pace este, de asemenea, lupta pentru un viitor mai durabil și solidar, precum și lupta împotriva schimbărilor climatice. Acesta din urmă a început cu Alexander Langer, unul dintre primii care a abordat problema tranziției ecologice în Europa. Astăzi, nonviolența înseamnă grevele tinerilor din “Fridays for Future”, o mișcare globală pentru justiția climatică și de mediu condusă de tinerii europeni. Greta Thunberg, aflată în fața parlamentului suedez în timpul orelor de școală în „Greva școlară pentru climă” a fost prima care a dat exemplul. Nonviolența astăzi înseamnă opunerea la exploatare, așa cum ne reamintește Irene în atelierul italian „un exemplu de rezistență nonviolentă astăzi sunt muncitorii care se luptă pentru a obține condiții de muncă decente”. Nonviolența astăzi înseamnă opunerea in fata logicii suveraniste și populiste, pentru o Europă solidară și primitoare. Este „lupta de zi cu zi a migranților împotriva xenofobiei”, le spune Muscas tovarășilor săi din atelierul maghiar. Demnitatea și egalitatea sunt cuvintele cheie.

Rezistența nonviolentă de astăzi este, prin urmare, opoziție la război și violență, rasism și la toate formele de persecuție, exploatare și opresiune. Este fundamental să te opui armelor și organizațiilor armate și este imperativ să alegi calea adevărului pentru a realiza pacea. nEUres își propune, prin activitățile sale, să mențină vie memoria trecutului pentru a privi cu mai multă claritate spre viitor și pentru a avea puterea de a acționa împotriva violenței în prezent. Convingerile pe care se sprijină acest proiect pot fi urmărite din cuvintele lui Aldo Capitini, fondatorul Mișcării Nonviolente, care a declarat în 1940 „să lucram pentru o Europă liberală și socială, fără conservatorism și particularism […] pentru mâine ( indiferent de rezultat) principiul unei comunități economice și culturale supranaționale ”.

În 1940, Europa se afla în plin război mondial. Era de neconceput să vorbim despre pace și cu atât mai puțin despre o Uniune a statelor. Cu toate acestea, de la Ventotene la Bruxelles, Europa este cel mai mare proiect de pace al omenirii și se mândrește cu mai bine de 70 de ani de pace pe unul dintre cele mai fragmentate și conflictuale continente. Astăzi, mai mult ca oricând Uniunea Europeană trebuie să fie democratică, federalista și un far pentru tranzițiile verzi și digitale. Crizele provocate de criza financiara din 2008, fluxurile migraționale din 2015-2016, ascensiunea populismului național, referendumul Brexit din 2016, pandemia Covid-19 sau schimbările climatice necesită o schimbare de paradigmă pentru supraviețuirea Uniunii de la egoismul național la revigorarea proiectului al lui Altiero Spinelli și Ernesto Rossi, care a scris Manifestul Ventotene. Manifestul a fost apoi răspândit pe tot continentul datorită angajamentului unor colegi, printre care Ursula Hirschmann și Ada Rossi. Este un manifest de perspectivă, care a rămas relevant 81 de ani după prima ediție și are marele merit de a reuni ideile a trei mari filozofi, Kant, Robbins și Lord Lothian și de a propune noi politici care au dat naștere la Mișcarea Federalistă Europeană.

O mișcare care nu s-a născut în palatele puterii, ci în interiorul zidurilor unei case reci de pe o insulă mică unde zeci de opozanți fuseseră trimiși în exil de regimul fascist. Un proiect născut dintr-o conștiință comună, din tineri care și-au dedicat viața pentru a construi o idee care astăzi stă în mâinile noastre și este responsabilitatea noastră de a apăra: ideea unei Europe Libere și Unite.
(Il Faro online)